Mănăstirea Voroneț
Scurt istoric.
A fost construita intre 26 mai-14 septembrie 1488 de Stefan cel Mare si Sfant. In 1547 i s-a adaugat pridvorul (pictat in exterior), sub obladuirea Mitropolitului Grigore Rosca. Manastirea a fost populata inca de la inceput cu calugari. Viata monahala s-a intrerupt in 1785, dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, cand manastirea a fost desfiintata, iar chiliile distruse. Manastirea a fost reinfiintata in 1991, viata monahala fiind reluata cu obste de maici, avand-o ca stareta pe Stavrofora Irina Pantescu.
Detalii tehnice de constructie a bisericii:
Este o constructie din zid de piatra, gros de peste un metru, in forma de cruce, cu interiorul impartit in altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul este luminat de o fereastra mare la rasarit si cate una mica pe laterale. Catapeteasma este din lemn de tisa aurit, usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn). Naosul, cu absidele putin pronuntate in adancime si delimitat de pronaos printr-un zid de peste un metru grosime care lasa o deschidere cat o usa obisnuita. Deasupra este o turla mare, circulara, luminata de patru ferestre. De mare pret este copia tronului Mitropolitului Grigore Rosca; se nadajduieste ca va veni odata acasa si tronul original. Pronaosul este luminat de cate o fereastra pe fiecare parte. In dreapta este mormantul schimonahului Daniil, primul staret al manastirii, praznuit in calendarul Bisericii Ortodoxe la 18 decembrie.
Pronaosul a fost pictat in 1550, prin grija Mitropolitului Teofan, asa cum arata inscriptia de deasupra usii naosului: „Acest pronaos l-a infrumusetat si aurit Teofan Arhiepiscopul Moldovenesc in 7058 (1550) luna iulie 21 - Vesnica lui Pomenire”. Tot in pronaos este traducerea pisaniei de la intrarea în tinda: „Io Stefan Voievod prin mila Lui Dumnezeu gospodar al tarii Moldovenesti, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput acest hram la manastirea Voronet in numele sfantului, vestitului si marelui mucenic si purtatorului de biruinta Gheorghe, in anul 6996 luna mai 26 Luni dupe Pogorarea Sfantului Duh si s-a sfarsit in acelasi an luna Septembrie 14-1488". Pronaosul este separat de pridvorul inchis (tinda) printr-un zid gros de peste un metru, cu o deschidere mai inalta si mai larga decat cea de la naos. Geamurile din altar, naos, pronaos, sunt inguste, fixate in cadru metalic, prevazute cu grilaje metalice. Intre pridvor si pronaos este o usa masiva din lemn. Pridvorul este luminat de doua ferestre mari, una la sud, alta la nord. Intrarea se face prin sud pe o usa masiva din lemn. Pardoseala este din lespezi de piatra. Acoperisul este din tabla zincata pe astereala (captuseala din scanduri asezata pe un schelet din lemn, pentru a sustine invelitoarea unui acoperis) din lemn, cu streasina larga de peste 3m.
Pictura.
Manastirea Voronet este numita Capela Sixtina a Orientului pentru marea fresca de pe fatada vestica numita „Judecata de Apoi”.
Albastrul de Voronet este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca si „rosul lui Rubens” sau „verdele lui Veronese”. Pe fondul albastru este reprezentat „Arborele lui Iesei" sau „Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos", iar pe coloane sunt pictati filosofii greco-latini.
Sunt cautati cu privirea in mod deosebit Aristotel si Platon, iar pe absida laterala retine atentia figura ascetica a Sfantului Onufrie. In stanga usii de la intrare este chipul aureolat al Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste icoana „Deisis". Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Judecatorul Atotdrept priveste cercetator pe toti cei care trec pragul bisericii. In dreapta si în stanga Sa, Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru noi oamenii. Pe contrafort este pictat Sfantul Mare Mucenic Gheorghe patronul manastirii, iar pe primele randuri ale acestui ansamblu de pictura putem vedea Acatistul Sfantului Nicolae si, mai jos, Acatistul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Pictura exterioara a fost executata de mesterul Marcu.
In pridvor pictura prezinta sinaxarul (calendarul) crestin-ortodox, iar pe multe icoane se vad semne si zgarieturi, consecinta a peste 200 de ani de pustiire. Deasupra usii de la intrarea in pronaos se afla o minunata icoana „Dulcea Imbratisare" si mai sus inscriptia in piatra (pisania) care precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii manastirii. Tabloul votiv al intemeietorului se afla in naos infatisand pe Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant (pictat in anul 1496) impreuna cu Doamna Maria Vochita si Bogdan mostenitorul, inchinand manastirea Mantuitorului Iisus Hristos, prin mijlocirea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, pentru a-i multumi ca 1-a ajutat in lupta impotriva cotropitorilor turci.
Privind tabloul votiv si ascultand clopotele daruite de voievod manastirii inca de la intemeiere, clopote care trase de vietuitoare cheama de peste veacuri numele ctitorului... Stefan Voda... Stefan Voda... ca intr-o vesnica pomenire, ne simtim legati, prin firele nevazute ale credintei, de inaintasii nostri.
Pictura din naos si din Sfantul Altar, innegrita sute de ani de fumul lumanarilor, asteapta sa fie restaurata. Dupa primele probe de curatire, facute de specialisti, se zaresc culorile originale bine conservate. Este o lucrare pretentioasa si costisitoare, care urmeaza sa fie facuta din donatiile statului roman precum si donatiile turistilor, ale credinciosilor straini si romani care iubesc Voronetul.
Clopotnita se afla la 20 m sud de altarul bisericii. Este o constructie din zid de bolovani de piatra, cu gang de intrare, acoperita cu sindrila.
Cladirea pentru staretie si chilii este construita la 100 m sud de biserica. Curtea manastirii este pavata cu dale de piatra. Zidurile inconjuratoare ale incintei sunt de asemenea din bolovani de piatra. De jur imprejurul acestor ziduri sunt prispe din piatra, late de 25 cm, inalte de 80 cm.
Monument UNESCO, expresie artistica a credintei noastre, a rafinamentului si gustului pentru frumos al neamului nostru, sfanta manastire Voronet indeamna la reculegere, incanta inima si mintea privitorului ce ajung aici din toate colturile tarii si ale lumii.
Manastirea Voronet este cunoscuta in cultura poporului si prin Codicele si Psaltirea de la Voronet, texte copiate in secolul al XVI-Iea.
A fost construita intre 26 mai-14 septembrie 1488 de Stefan cel Mare si Sfant. In 1547 i s-a adaugat pridvorul (pictat in exterior), sub obladuirea Mitropolitului Grigore Rosca. Manastirea a fost populata inca de la inceput cu calugari. Viata monahala s-a intrerupt in 1785, dupa anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, cand manastirea a fost desfiintata, iar chiliile distruse. Manastirea a fost reinfiintata in 1991, viata monahala fiind reluata cu obste de maici, avand-o ca stareta pe Stavrofora Irina Pantescu.
Detalii tehnice de constructie a bisericii:
Este o constructie din zid de piatra, gros de peste un metru, in forma de cruce, cu interiorul impartit in altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul este luminat de o fereastra mare la rasarit si cate una mica pe laterale. Catapeteasma este din lemn de tisa aurit, usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn). Naosul, cu absidele putin pronuntate in adancime si delimitat de pronaos printr-un zid de peste un metru grosime care lasa o deschidere cat o usa obisnuita. Deasupra este o turla mare, circulara, luminata de patru ferestre. De mare pret este copia tronului Mitropolitului Grigore Rosca; se nadajduieste ca va veni odata acasa si tronul original. Pronaosul este luminat de cate o fereastra pe fiecare parte. In dreapta este mormantul schimonahului Daniil, primul staret al manastirii, praznuit in calendarul Bisericii Ortodoxe la 18 decembrie.
Pronaosul a fost pictat in 1550, prin grija Mitropolitului Teofan, asa cum arata inscriptia de deasupra usii naosului: „Acest pronaos l-a infrumusetat si aurit Teofan Arhiepiscopul Moldovenesc in 7058 (1550) luna iulie 21 - Vesnica lui Pomenire”. Tot in pronaos este traducerea pisaniei de la intrarea în tinda: „Io Stefan Voievod prin mila Lui Dumnezeu gospodar al tarii Moldovenesti, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput acest hram la manastirea Voronet in numele sfantului, vestitului si marelui mucenic si purtatorului de biruinta Gheorghe, in anul 6996 luna mai 26 Luni dupe Pogorarea Sfantului Duh si s-a sfarsit in acelasi an luna Septembrie 14-1488". Pronaosul este separat de pridvorul inchis (tinda) printr-un zid gros de peste un metru, cu o deschidere mai inalta si mai larga decat cea de la naos. Geamurile din altar, naos, pronaos, sunt inguste, fixate in cadru metalic, prevazute cu grilaje metalice. Intre pridvor si pronaos este o usa masiva din lemn. Pridvorul este luminat de doua ferestre mari, una la sud, alta la nord. Intrarea se face prin sud pe o usa masiva din lemn. Pardoseala este din lespezi de piatra. Acoperisul este din tabla zincata pe astereala (captuseala din scanduri asezata pe un schelet din lemn, pentru a sustine invelitoarea unui acoperis) din lemn, cu streasina larga de peste 3m.
Pictura.
Manastirea Voronet este numita Capela Sixtina a Orientului pentru marea fresca de pe fatada vestica numita „Judecata de Apoi”.
Albastrul de Voronet este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca si „rosul lui Rubens” sau „verdele lui Veronese”. Pe fondul albastru este reprezentat „Arborele lui Iesei" sau „Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos", iar pe coloane sunt pictati filosofii greco-latini.
Sunt cautati cu privirea in mod deosebit Aristotel si Platon, iar pe absida laterala retine atentia figura ascetica a Sfantului Onufrie. In stanga usii de la intrare este chipul aureolat al Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste icoana „Deisis". Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Judecatorul Atotdrept priveste cercetator pe toti cei care trec pragul bisericii. In dreapta si în stanga Sa, Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru noi oamenii. Pe contrafort este pictat Sfantul Mare Mucenic Gheorghe patronul manastirii, iar pe primele randuri ale acestui ansamblu de pictura putem vedea Acatistul Sfantului Nicolae si, mai jos, Acatistul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Pictura exterioara a fost executata de mesterul Marcu.
In pridvor pictura prezinta sinaxarul (calendarul) crestin-ortodox, iar pe multe icoane se vad semne si zgarieturi, consecinta a peste 200 de ani de pustiire. Deasupra usii de la intrarea in pronaos se afla o minunata icoana „Dulcea Imbratisare" si mai sus inscriptia in piatra (pisania) care precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii manastirii. Tabloul votiv al intemeietorului se afla in naos infatisand pe Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant (pictat in anul 1496) impreuna cu Doamna Maria Vochita si Bogdan mostenitorul, inchinand manastirea Mantuitorului Iisus Hristos, prin mijlocirea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, pentru a-i multumi ca 1-a ajutat in lupta impotriva cotropitorilor turci.
Privind tabloul votiv si ascultand clopotele daruite de voievod manastirii inca de la intemeiere, clopote care trase de vietuitoare cheama de peste veacuri numele ctitorului... Stefan Voda... Stefan Voda... ca intr-o vesnica pomenire, ne simtim legati, prin firele nevazute ale credintei, de inaintasii nostri.
Pictura din naos si din Sfantul Altar, innegrita sute de ani de fumul lumanarilor, asteapta sa fie restaurata. Dupa primele probe de curatire, facute de specialisti, se zaresc culorile originale bine conservate. Este o lucrare pretentioasa si costisitoare, care urmeaza sa fie facuta din donatiile statului roman precum si donatiile turistilor, ale credinciosilor straini si romani care iubesc Voronetul.
Clopotnita se afla la 20 m sud de altarul bisericii. Este o constructie din zid de bolovani de piatra, cu gang de intrare, acoperita cu sindrila.
Cladirea pentru staretie si chilii este construita la 100 m sud de biserica. Curtea manastirii este pavata cu dale de piatra. Zidurile inconjuratoare ale incintei sunt de asemenea din bolovani de piatra. De jur imprejurul acestor ziduri sunt prispe din piatra, late de 25 cm, inalte de 80 cm.
Monument UNESCO, expresie artistica a credintei noastre, a rafinamentului si gustului pentru frumos al neamului nostru, sfanta manastire Voronet indeamna la reculegere, incanta inima si mintea privitorului ce ajung aici din toate colturile tarii si ale lumii.
Manastirea Voronet este cunoscuta in cultura poporului si prin Codicele si Psaltirea de la Voronet, texte copiate in secolul al XVI-Iea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu